O serie de descoperiri surprinzătoare arată cum sarea afectează circulația sangvină în creier

Cercetătorii dezvăluie informații noi și surprinzătoare despre relația dintre activitatea neuronilor și fluxul de sânge în adâncul creierului, precum și modul în care sarea afectează circulația sangvină în acesta.

Când neuronii sunt activați, de obicei se produce o creștere rapidă a fluxului sangvin în zonă. Această relație este cunoscută sub numele de cuplare neurovasculară sau hiperemie funcțională și are loc prin dilatarea vaselor de sânge din creier numite arteriole.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Testele neuroimagistice făcute cu aparatul fMRI se bazează pe conceptul de cuplare neurovasculară: experții caută zone cu flux sangvin slab pentru a diagnostica tulburările cerebrale, scrie Science Daily.

Studiile anterioare au avut în vedere doar zonele superficiale ale creierului

Cu toate acestea, studiile anterioare despre cuplarea neurovasculară s-au limitat la zonele superficiale ale creierului (cum ar fi cortexul cerebral), iar oamenii de știință au examinat în mare parte modul în care fluxul sangvin se modifică în răspuns la stimulii senzoriali proveniți din mediu (cum ar fi stimulii vizuali sau auditivi).

Nu se știe dacă aceleași principii se aplică și în regiunile mai profunde ale creierului acordate la stimulii produși de corp, stimuli cunoscuți sub numele de semnale interoceptive.

Pentru a studia această relație în regiunile profunde ale creierului, o echipă interdisciplinară de oameni de știință condusă de dr. Javier Stern, profesor de neuroștiință la Georgia State și director al Centrului pentru Neuroinflamație și Boli Cardiometabolice al universității, a dezvoltat o abordare nouă care combină tehnicile chirurgicale și neuroimagistică de ultimă generație.

Acest studiu s-a concentrat asupra hipotalamusului

Echipa s-a concentrat asupra hipotalamusului, o regiune profundă a creierului implicată în funcțiile critice ale corpului, inclusiv băutul, mâncatul, reglarea temperaturii corpului și reproducerea. Studiul, publicat în revista Cell Reports, a examinat modul în care sarea afectează circulația sangvină către hipotalamus.

„Am ales sarea pentru că organismul trebuie să controleze foarte precis nivelul de sodiu. Avem chiar și celule specifice care detectează câtă sare este în sânge”, a spus Stern. „Când ingerezi alimente sărate, creierul le simte și activează o serie de mecanisme compensatorii pentru a reduce nivelul de sodiu”.

Organismul face acest lucru parțial activând neuronii care declanșează eliberarea de vasopresină, un hormon antidiuretic care joacă un rol cheie în menținerea concentrației adecvate de sare.

Spre deosebire de studiile anterioare care au observat o legătură pozitivă între activitatea neuronilor și creșterea fluxului sangvin, cercetătorii au descoperit o scădere a acestuia pe măsură ce neuronii au devenit activați în hipotalamus.

Cercetătorii au descoperit că sarea afectează circulația sangvină în creier

„Descoperirile ne-au luat prin surprindere pentru că am văzut vasoconstricție, care este opusul a ceea ce majoritatea oamenilor au descris în cortex ca răspuns la un stimul senzorial”, a spus Stern. „Scăderea fluxului sangvin este în mod normal observată în cortex în cazul unor boli precum Alzheimer sau după un accident vascular cerebral sau ischemie”.

Echipa a numit fenomenul „cuplare neurovasculară inversă” sau o scădere a fluxului sangvin care produce hipoxie. Ei au observat și alte diferențe: în cortex, răspunsurile vasculare la stimuli sunt foarte localizate, iar dilatarea are loc rapid. În hipotalamus, răspunsul a fost difuz și a avut loc lent, pe o perioadă lungă de timp.

„Când mâncăm multă sare, nivelul nostru de sodiu rămâne ridicat pentru o lungă perioadă de timp”, a spus doctorul Javier Stern. „Credem că hipoxia este un mecanism care întărește capacitatea neuronilor de a răspunde la stimularea susținută cu sare, permițându-le să rămână activi pentru o perioadă prelungită”.

Descoperirile ridică întrebări interesante despre modul în care hipertensiunea arterială poate afecta creierul. Se crede că între 50 și 60 la sută din hipertensiunea arterială este dependentă de sare – declanșată de consumul excesiv de sare.

Se vor efectua teste pe animale pentru a vedea cum sarea afectează circulația sangvină

Echipa de cercetare intenționează să studieze acest mecanism invers de cuplare neurovasculară pe modele animale pentru a determina dacă contribuie la patologia hipertensiunii dependente de sare. În plus, ei speră să-și folosească abordarea pentru a studia alte regiuni ale creierului și boli, inclusiv depresia, obezitatea și afecțiunile neurodegenerative.

„Dacă ingerați în mod cronic multă sare, vi se vor hiperactiva neuronii vasopresini. Acest mecanism poate induce apoi hipoxie excesivă, care ar putea duce la deteriorarea țesuturilor din creier”, a spus Stern.

„Dacă putem înțelege mai bine acest proces, putem concepe noi obiective pentru a opri această activare dependentă de hipoxie și poate vom îmbunătăți rezultatele persoanelor cu hipertensiune arterială dependentă de sare”, a adăugat el.

Vă recomandăm să citiți și:

Glicerina este sigură și eficientă în tratarea psoriazisului. Are un singur efect secundar

Alergiile alimentare ar putea fi, de fapt, cu totul altceva. Iată ce trebuie să știm

Oamenii de știință au descoperit cum să comunice cu oamenii în timp ce dorm și visează

Primul dispozitiv portabil de testare a sângelui care îți arată dacă ai suferit o contuzie cerebrală, în doar 15 minute, a fost aprobat de FDA